În contextul economic actual, în care tehnologia avansează rapid și cererea de competențe se schimbă constant, Europa se confruntă cu o provocare majoră: cum să asigure dezvoltarea continuă a competențelor forței de muncă? Un raport de politici publice al Cedefop (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale) propune o schimbare fundamentală în abordarea noastră – trecerea de la educația și formarea profesională continuă (CVET) tradițională, centrată pe instituții, către un model care plasează locurile de muncă în centrul procesului de învățare.
Provocarea actuală: creșterea deficitului de competențe
Europa se confruntă cu o revoluție a competențelor care progresează prin învățarea adulților, cu CVET-ul, dezvoltarea și reconversia profesională în prim-plan. Competitivitatea durabilă, autonomia strategică și echitatea socială a Europei depind de oamenii cu o bază solidă de competențe, mereu relevante pentru nevoile economiei în evoluție rapidă.
Realitatea este însă că participarea la învățarea adulților rămâne insuficientă. În 2020, doar 42,4% dintre angajați au participat la programe de formare sponsorizate de angajatori, iar investițiile totale în formare au reprezentat doar 0,7% din costurile cu forța de muncă. Această problemă este deosebit de acută în întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), unde participarea angajaților la formare a scăzut la 27,5%.
Trei contexte de învățare
Trei factori principali remodelează peisajul dezvoltării competențelor:
- Schimbările demografice – cu cohorte în scădere în formarea profesională inițială
- Dinamica pieței muncii – cu nevoi accelerate de dezvoltare și reconversie profesională
- Progresele tehnologice – care permit platforme digitale de învățare și noi metode de livrare
Această evoluție marchează o trecere fundamentală de la un sistem predominant bazat pe instituții către o realitate complexă, multidimensională, în care dezvoltarea competențelor transcende granițele tradiționale, având loc în multiple contexte:
Contextul instituțional
- Furnizori din sistemul formal de educație și formare
- Furnizori privați acreditați
- Centre de formare sectoriale
Contextul locului de muncă
- Învățare legată de muncă sau formare în afara postului
- Învățare la locul de muncă sau în timpul exercitării postului
Mediile digitale de învățare
- Cursuri online masive deschise
- Platforme alimentate de inteligența artificială generativă
- Platforme de social media
Lecții din Practică: Trei Modele Sectoriale
Raportul analizează trei abordări sectoriale distincte care oferă lecții valoroase:
Finlanda – Strategia Industriilor Tehnologice (2021-2030)
Acest model transformator poziționează locul de muncă ca locul principal de învățare, văzând companiile ca medii de învățare, nu doar consumatori de formare. Strategia recunoaște că multe competențe critice nu pot fi dezvoltate doar prin formare tradițională, ci prin procesele de inovație și învățare integrate în munca zilnică.
Caracteristici cheie:
- Învățarea integrată în procesele de muncă
- Dezvoltarea competențelor ca proces continuu
- Recunoașterea dezvoltării cunoștințelor tacite
- Integrarea învățării cu procesele de inovație
Spania – Planul Strategic al Fundației Muncii din Construcții (2016-2020)
Acest model reprezintă o abordare tradițională dar bine dezvoltată, cu o structură bipartită unică care demonstrează cum reprezentarea egală a intereselor angajatorilor și lucrătorilor creează o perspectivă strategică diferită, echilibrând competitivitatea economică cu dezvoltarea lucrătorilor.
Irlanda – Abordarea Competențelor Verzi pentru Construcții
Această inițiativă se concentrează pe obiective specifice de acțiune climatică, reprezentând o abordare mai focalizată, ancorată în instituții publice și orientată de ținte de mediu specifice.
Provocări și Soluții pentru IMM-uri
Un aspect critic evidențiat de raport este că IMM-urile au nevoie de mecanisme specifice de sprijin pentru dezvoltarea competențelor forței de muncă, având în vedere provocările distincte și resursele limitate:
- Finlanda propune formarea rețelelor regionale business-educație și introducerea de „antrenori de competențe”
- Spania a înființat un grup de lucru dedicat pentru a aborda nevoile companiilor mai mici
- Irlanda se concentrează pe oferirea de formare gratuită și cursuri „scurte și intense”
Recomandări de Politici Publice
Raportul propune două direcții principale:
1. Angajatorii au nevoie de sprijin sistematic
Angajatorii trebuie să devină arhitecții primari ai dezvoltării continue a competențelor. Aceasta implică:
- Crearea de medii pentru dezvoltarea continuă a competențelor
- Generarea de noi competențe și oportunități de învățare
- Implementarea de practici de management care susțin învățarea
2. Abordarea sectorială este esențială
Dezvoltarea sistematică a competențelor în contextul locului de muncă necesită o abordare bazată pe sectoare care să:
- Combine coordonarea la nivel sectorial cu învățarea intersectorială
- Permită adaptarea regională în cadrul frameworkurilor sectoriale
- Asigure implicarea părților interesate la multiple nivele
Concluzie: către un viitor integrat
Viitorul dezvoltării competențelor nu constă în alegerea între contextele instituționale și cele de la locul de muncă, ci în crearea de sisteme integrate bazate pe sectoare care valorifică ambele pentru impact maxim. Succesul necesită recunoașterea că dezvoltarea eficientă a competențelor combină punctele forte ale CVET-ului instituțional cu abordările specifice sectoriale de învățare la locul de muncă.
Această transformare reprezintă o schimbare de paradigmă fundamentală – de la vedere dezvoltarea competențelor ca o activitate externă și periodică, la considerarea ei ca o responsabilitate organizațională centrală, integrată în strategiile de competitivitate și inovație ale companiilor.
Pentru ca Europa să își mențină competitivitatea și să facă față provocărilor viitorului, organizațiile trebuie să devină nu doar locuri de muncă, ci adevărate spații de învățare pe tot parcursul vieții.