Sectorul construcțiilor traversează, în 2026, una dintre cele mai acute crize de personal calificat din ultimii ani — atât în România, cât și la nivelul întregii Uniuni Europene.
Potrivit Raportului de poziție al Federația Europeană a Industriei Construcțiilor (FIEC), privind deficitul de forță de muncă (noiembrie 2025), sectorul se confruntă cu un deficit structural. Acest deficit nu este unul conjunctural. FIEC estimează că vor mai fi necesari aproximativ 2 milioane de lucrători suplimentari la nivelul UE până în 2030.
Amploarea fenomenului în unele țări europene
- în Danemarca, circa 7.000 de încercări de recrutare în construcții au eșuat în 2024, iar la începutul lui 2025 aproximativ un sfert dintre firme raportau limitări de producție cauzate de lipsa personalului;
- în Finlanda, sectorul a pierdut circa 30.000 de locuri de muncă în ultimii trei ani, fiind necesari 30.000–40.000 de lucrători noi doar pentru a recupera nivelul anterior și a înlocui angajații care ies la pensie;
- în Franța, nevoia anuală de personal nou este estimată la circa 100.000 de persoane (60.000 pentru construcții civile, 40.000 pentru lucrări publice);
- în Slovenia, aproape jumătate din forța de muncă din construcții (peste 36.500 de persoane) este formată din cetățeni ai unor state din afara UE.
Eurostat raportează că, în trimestrul I din 2026, rata locurilor de muncă vacante în construcții la nivelul UE era de 3,1%, fiind printre cele mai mari din UE.
Situația în România
Institutului Național de Statistică oferă mai mulți indicatori relevanți:
- Ancheta de conjunctură din aprilie 2026 arată că managerii din construcții anticipau, pentru intervalul aprilie–iunie 2026, o creștere a volumului de producție (sold conjunctural de +17%) și o relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural de +2%), în timp ce prețurile lucrărilor de construcții ar putea crește accentuat (sold conjunctural de +51%) — un tipar tipic pentru o piață în care cererea de lucrări depășește capacitatea disponibilă de forță de muncă, ceea ce împinge costurile în sus.
- La nivelul întregii economii, INS raportează o rată de ocupare a populației de 15-64 de ani de 63,3% în trimestrul II 2025, respectiv 63,8% în anul 2024 (în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de anul anterior) — context general util pentru a înțelege presiunea demografică asupra pieței muncii.
- Numărul locurilor de muncă vacante la nivelul întregii economii a fost de 31.300 în trimestrul II 2025, în scădere ușoară față de cele 32.600 din trimestrul I 2025; INS nu publică, în comunicatele publice curente, o defalcare separată pentru sectorul construcțiilor a acestui indicator.
- Costul mediu lunar al forței de muncă la nivelul economiei a fost de 8.439 lei/salariat în 2024, față de 7.374 lei/salariat în 2023 — o creștere care reflectă, printre altele, și presiunea salarială generată de competiția pentru personal calificat.
Ce arată studiile de piață și organizațiile de business
- Potrivit studiului „Piața de Construcții & Instalații în România, 2026”, realizat de MKOR pentru Uniprest Instal, deficitul de personal calificat a devenit pentru prima dată principala îngrijorare a companiilor din sector, depășind incertitudinile macroeconomice: circa 24% dintre companiile de construcții indică lipsa personalului drept cea mai mare problemă, procent care urcă la 33% în sectorul instalațiilor. Același studiu arată că 62% dintre companii anticipează o scădere a volumului de lucrări în 2026 (față de 48% în 2025), iar 85% intenționează totuși să investească, inclusiv în resurse umane.
- Un reprezentant al AmCham România a estimat, într-o analiză publică, că deficitul de forță de muncă la nivelul întregii economii ar putea ajunge la 224.000 de persoane în 2026 în varianta conservatoare, dar că, empiric, cifra reală ar putea urca spre 500.000–600.000 de persoane — aceasta fiind o estimare la nivelul întregii economii, nu doar al construcțiilor, dar sectorul este menționat explicit printre cele mai afectate.
Deficitul de personal calificat nu mai este un fenomen temporar, ci o problemă structurală, accentuată de îmbătrânirea forței de muncă, migrația externă și scăderea interesului tinerilor pentru meseriile tehnice. În același timp, cererea de lucrări este așteptată să crească, inclusiv pe fondul tranziției energetice a clădirilor.