Președinția daneză a UE a pus accentul pe calitate, mobilitate și adaptarea educației și formării profesionale la exigențele viitorului în Europa. În acest context, pe 12 septembrie 2025, miniștrii educației din UE, din țările candidate și din EEA (Islanda, Liechtenstein și Norvegia) au adoptat în unanimitate, Declarația de la Herning, al cărui titlu complet este: Declarația de la Herning privind un învățământ profesional și tehnic atractiv și incluziv pentru creșterea competitivității și a locurilor de muncă de calitate 2026–2030.
Scopul principal al Declarației de la Herning este de a face învățământul profesional și tehnic (în engleză Vocational Education and Training – VET) mai atractiv, incluziv și să alinieze formarea profesională la nevoile pieței muncii, în contextul transformărilor digitale, verzi și demografice.
Principalele obiective și priorități
Conform Declarației, sunt câteva direcții-cheie pe care semnatarii vor să le promoveze între 2026 și 2030:
- Atractivitate și calitate
- Creșterea prestigiului educației vocaționale, pentru a fi pe picior de egalitate cu educația generală sau academică.
- Îmbunătățirea programelor VET astfel încât să fie relevante, moderne și adaptate pieței muncii.
- Incluziune și echitate socială
- Asigurarea accesului la VET pentru grupuri diverse, inclusiv adulți, persoane vulnerabile sau dezavantajate.
- Promovarea dialogului social și cooperării între guverne, angajatori, instituții de formare și alți actori relevanți.
- Aliniere la piața muncii și adaptabilitate
- Abordarea deficitului de competențe: formarea profesională ar trebui să răspundă nevoilor economice și pieței muncii.
- Stimularea învățării pe tot parcursul vieții („lifelong learning”) și recalificării/adaptării competențelor.
- Tranziția digitală și verde
- Dezvoltarea competențelor digitale și verzi – VET trebuie să susțină transformările economice prin pregătirea pentru noile tehnologii, inteligență artificială, tranziție ecologică.
- Promovarea formării la locul de muncă (ucenicie) care să fie incluzivă și să dețină componente legate de digitalizare și sustenabilitate.
- Mobilitate și cooperare internațională
- Extinderea mobilității elevilor, profesorilor, formatorilor VET în cadrul Europei, consolidând cooperarea transfrontalieră.
- Folosirea instrumentelor europene pentru transparență, comparabilitate și recunoaștere a calificărilor.
- Inovație, excelență și bunăstare
- Încurajarea mediilor de învățare inovatoare, incluzând tehnologii emergente (ex: AI), pentru a crește calitatea educației.
- Atenție la bunăstarea celor implicați în VET (elevi, formatori), pentru a crea medii de predare și învățare sănătoase.
Mecanisme de implementare și monitorizare
Declarația prevede 17 acțiuni concrete la nivel național pentru perioada 2026-2030, menite să realizeze obiectivele de mai sus. Dintre acestea, 13 vizează nivelul național, iar 4 sunt măsuri de nivel european.
Va exista cooperare strânsă între statele membre, partenerii sociali și alte părți interesate (firme, instituții de formare, etc.) pentru implementare.
Monitorizarea progresului se va face, printre altele, prin contribuția agențiilor europene ca Cedefop și European Training Foundation.
Importanță strategică
Declarația marchează o direcție clară și ambițioasă pentru VET în Europa în următorii ani, punând formarea profesională în centrul strategiei de competențe la nivel european. Ea servește ca bază pentru viitoarea Strategie europeană pentru VET, care este așteptată să fie lansată la nivelul UE pentru perioada 2026-2030.
Totodată, prin intermediul acestui document se reafirmă importanța formării profesionale nu doar ca o cale educațională, ci ca un pilon esențial pentru competitivitatea economică, incluziunea socială și adaptarea la transformările globale.
Un document prea ambițios în raport cu mijloacele?
Deși documentul enumeră ambiții precum „creșterea atractivității”, „incluziune”, „calitate înaltă”, acestea sunt formulate la nivel declarativ, fără ținte măsurabile, repere temporale, indicatori de performanță sau mecanisme clare de responsabilizare. Declarația reia o parte din direcțiile enunțate în documente anterioare (Copenhaga 2002, Riga 2015, Osnabrück 2020), fără o clarificare a ce nu a funcționat până acum și ce ar trebui schimbat. Asta înseamnă că implementarea măsurilor va depinde foarte mult de disponibilitatea factorului politic din fiecare țară.
O altă critică ce poate fi adusă Declarației de la Herning este că ignoră unele deficiențe structurale din statele membre, precum dezechilibrul major între țările cu sisteme VET duale bine dezvoltate (AT, DE, DK) și cele care încă nu au o astfel de infrastructură educațională sau diferențele mari de calitate între furnizori.
Deși declarațiile de intenții sunt generoase și bine formulate, documentul nu menționează nimic în privința surselor de finanțare și nu indică obiective bugetare la nivel național sau european.
Concluzie
Declarația de la Herning este un document-politic impregnat cu intenții pozitive și o direcție general corectă, dar are un puternic caracter aspirațional. Declarația este slab operaționalizată și insuficient de specifică pentru a genera schimbare sistemică. Lipsește menționarea unor mecanisme concrete, responsabilități clare, indicatori măsurabili, măsuri pentru grupurile vulnerabile, modul de implicare real al actorilor educației, abordarea diferențelor dintre sisteme.
Ca urmare, valoarea practică a documentului rămâne limitată, iar implementarea depinde aproape exclusiv de inițiativele fiecărui stat membru.