În 2022, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Recomandarea nr. C243 privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională.
La baza adoptării acestei Recomandări au stat mai multe considerente, dintre care le menționăm pe cele mai relevante:
- Opinia existentă la vârful UE, conform căreia „un număr tot mai mare de persoane trebuie să își actualizeze și îmbunătățească cunoștințele, aptitudinile și competențele pentru a acoperi decalajul dintre educația și formarea lor formală și nevoile unei societăți și ale unei piețe a forței de muncă aflate în schimbare rapidă”.
- „Perfecționarea continuă și recalificarea sunt esențiale pentru ca lucrătorii să răspundă nevoilor locului lor de muncă actual sau să treacă la noi locuri de muncă și la sectoare în expansiune, cum ar fi sectorul verde și cel digital, în special în contextul îmbătrânirii demografice”.
- Dezideratul ca „sistemele de educație și formare să devină mai flexibile și să găsească soluții pentru a oferi o învățare mai axată pe cursant”.
Obiectivele Recomandării
1. Statelor membre li se recomandă să adopte o abordare europeană a microcertificatelor, cu scopul:
a) de a le permite persoanelor să dobândească, să-și actualizeze și să-și îmbunătățească cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie pentru a prospera;
b) de a sprijini pregătirea furnizorilor de microcertificate de a spori transparența, accesibilitatea și flexibilitatea ofertei de învățare;
c) de a promova incluziunea, accesul și egalitatea de șanse și de a contribui la obținerea rezilienței, a echității sociale și a prosperității pentru toți.
2. Statelor membre li se recomandă să utilizeze microcertificatele, după caz, ca instrument de (…) contribuire la atingerea obiectivului ca 60 % din totalul adulților să participe la activități de formare în fiecare an.
Ce sunt microcertificatele?
Termenul „microcertificat” ar trebui înțeles mai degrabă ca certificare parțială. Conform Recomandării, microcertificatele „permit dobândirea în mod specific și flexibil a cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor (…) fără a înlocui însă calificările tradiționale.”
Deși se recunoaște că nu există o definiție comună sau standarde comune pentru microcertificate în Europa, autorii recomandării își propun să „sprijine consolidarea încrederii în microcertificate în întreaga Europă în rândul tuturor părților implicate, indiferent dacă sunt furnizori sau beneficiari”.
Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale descrie microcertificatele ca fiind instrumente inovatoare care „pot facilita parcursuri flexibile de învățare și pot sprijini lucrătorii atât la locul de muncă, cât și în cursul tranzițiilor profesionale”.
Definiția propusă pentru microcertificat în textul Recomandării prevedere că acesta „înseamnă înregistrarea rezultatelor învățării dobândite de un cursant în urma unui volum de învățare redus. Aceste rezultate ale învățării vor fi fost evaluate pe baza unor criterii transparente și clar definite. Experiențele de învățare care se finalizează prin acordarea unui microcertificat sunt concepute pentru a-i oferi cursantului cunoștințe, aptitudini și competențe specifice care să răspundă unor nevoi societale, personale, culturale sau ale pieței forței de muncă. Microcertificatele sunt deținute de cursanți, pot fi partajate și sunt portabile. Acestea pot fi de sine stătătoare sau combinate pentru a constitui certificări mai generale. Ele se bazează pe asigurarea calității în conformitate cu standardele convenite în sectorul sau domeniul de activitate relevant”.
Cine poate furniza microcertificate?
Conform Recomandării, furnizorii de microcertificate pot fi „instituții și organizații de educație și formare, parteneri sociali (…), organizații ale societății civile, servicii publice de ocupare a forței de muncă și autorități regionale și naționale, precum și alte tipuri de actori care concep, furnizează și emit microcertificate pentru învățarea formală, nonformală și informală”.
Statelor membre li se recomandă să încurajeze ca instituțiile de învățământ superior să-și diversifice oferta de oportunități de învățare. Însă, nu doar universitățile vor face parte din sistemul de microcertificări. Statelor li se recomandă foarte clar să sprijine conceperea și emiterea de microcertificări și de către alți furnizori, precum: „întreprinderi, parteneri sociali, organizații ale societății civile, autorități locale, centre comunitare, asociații profesionale, organizații de cercetare și inovare și furnizori privați”.
Alte prevederi
- Transpunerea în practică a Recomandării trebuie să includă și mecanisme de asigurare a calității pentru microcertificatele emise.
- Încurajarea furnizorilor să publice cataloage cu microcertificatele pe care le oferă.
- Integrarea microcertificatelor în sistemele naționale de calificări.
- Integrarea sistemului de microcertificate cu conturile personale de învățare, acolo unde acestea există.
„Se recomandă ca statele membre să pună în aplicare prezenta recomandare cât mai curând posibil. Acestea sunt invitate să informeze Comisia până în decembrie 2023 cu privire la măsurile corespunzătoare care trebuie luate la nivelul adecvat pentru a sprijini obiectivele prezentei recomandări”.
Obiectivul final este crearea unui sistem prin care microcertificatele să fie portabile, cumulative și interoperabile prin intermediul unui standard european deschis, care să prevadă un format comun pentru aceste documente.
La data elaborării acestui articol, nu se știe exact cum va arăta sistemul de microcertificate în România. Mai multe acte normative sunt în curs de elaborare pentru transpunerea în legislația românească a recomandărilor Consiliului.