Individual Learning Accounts (ILA) sau conturile individuale de învățare sunt un instrument care plasează individul în centrul unui sistem dedicat formării adulților. Un raport al OECD elaborat în 2025 prezintă elementele esențiale de care e bine să țină cont decidenții și cei care elaborează o politică publică implementării unui sistem ILA.
În prezent, 14 din cele 27 state membre ale UE au sau intenționează să implementeze un sistem ILA. Documentul a fost elaborat pe baza analizei detaliate a modului în care funcționează ILA în 6 țări: Croația, Cehia, Franța, Lituania, Olanda și Singapore.
Vom prezenta mai jos o sinteză a acestui raport.
Caracteristici definitorii ale unui sistem ILA
În esență, conturile individuale de învățare (ILA) sunt „scheme prin care drepturile la formare se acumulează pe o anumită perioadă de timp. Finanțat din fonduri publice, contul este virtual în sensul că resursele sunt mobilizate doar atunci când formarea este efectiv urmată și plătită”.
Un element central al ILA este faptul că accentul cade pe persoană, pe individ, mai degrabă decât pe angajator. Drepturile de formare oferite de un sistem ILA sunt acordate individului, pot fi accesate fără acordul angajatorului și îl însoțesc pe individ, chiar dacă acesta și schimbă locul de muncă sau statutul profesional.
Trei elemente cheie stau la baza ILA:
- Personalizate – Le permit persoanelor să urmeze programe de învățare în concordanță cu propriile nevoi de dezvoltare și nu cu cele ale angajatorilor lor.
- Portabile și transferabile – Drepturile la învățare rămân ale individului, indiferent de schimbările în statutul ocupațional sau de angajator.
- Incluzive – Extind accesul la formare, în special pentru cei adesea excluși de la programele finanțate de angajatori, precum persoanele care lucrează pe cont propriu, lucrătorii din economia gig (angajați pe cont propriu, liber-profesioniști, lucrători pe platforme digitale, etc) și angajații întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).
Recomandarea Consiliului European privind ILA amintește și de „angajabilitate” ca element definitoriu privind programele de formare la care individul să aibă acces: drepturile la formare ar trebui să acopere „adulții de vârstă activă” și să sprijine costurile directe ale „formării relevante pentru piața muncii”. Așadar, deși indivizii au control deplin asupra contului personal destinat formării, oferta de formare poate fi limitată la ocupații și competențe relevante pentru piața muncii.
O schemă de vouchere de formare nu înlocuiește ILA, ci poate fi mai degrabă un instrument complementar.
Este preferabil să existe un singur punct de acces privind oportunitățile de formare. Acesta poate lua forma unei platforme online. În cadrul ILA se pot deconta și servicii de consiliere profesională sau de recunoaștere a competențelor dobândite pe căi informale sau non-formale.
9 decizii cheie de luat în considerare pentru design-ul și implementarea ILA
0. Buget și surse de finanțare
Înainte de orice altceva, este crucial să fie identificate sursele de finanțare și bugetul total disponibil. În cazul celor 6 țări analizate, ILA sunt finanțate în principal de la bugetul de stat (Franța, Olanda, Singapore) sau prin intermediul fondurilor europene (Croația, Cehia, Lituania). În Franța, angajatorii sunt obligați să contribuie la un fond de formare profesională. În Olanda schema ILA este finanțată din fondul de șomaj, alimentat de contribuții plătite de angajator.
Notă: Numărătoarea respectă formatul raportului care începe cu 0 (zero) pentru a marca importanta și primordialitatea suportului financiar al unei scheme ILA.
1. Obiective și grup țintă
Care sunt obiectivele urmărite luând în calcul constrângerile bugetare? Cui se adresează? Scopul principal al unei scheme ILA este de a ajuta indivizii să se califice sau recalifice pentru a rămâne relevanți pe piața muncii. Păstrarea sau creșterea nivelului de angajabilitate a indivizilor sau facilitarea schimbării de carieră sunt obiective declarate ale ILA în Franța. În schimb sau suplimentat, Lituania a făcut un obiectiv din promovarea unei culturi de învățării pe tot parcursul vieții. În Singapore, sistemul este astfel construit încât îi încurajează pe indivizi să își asume responsabilitatea pentru dezvoltarea propriilor competențe.
ILA se poate adresa tuturor adulților sau doar unor grupuri bine definite. În ultimul caz, decidenții trebuie să aibă în vedere echilibrul între eficiență (dată și de constrângerile bugetare) și echitatea socială.
2. Programele de formare eligibile
Existența unui catalog cu oferte de formare bine selectare și verificate este esențială pentru un sistem ILA. Un astfel de catalog este garanția că persoanele au acces la programe de formare de calitate, relevante și care sunt aliniate la nevoile pieței muncii.
În unele țări, precum Franța sau Croația, în cadrul ILA sunt acceptate doar programele de formare autorizate de un organism național. În cazul României, această abordare ar elimina programe de formare precum cele din zona de IT&C care, deși nu sunt finalizate cu o certificare recunoscută la nivel național, sunt foarte solicitate pe piața de formare, respectiv piața muncii; ceea ce considerăm că ar fi contra-productiv.
Observație: Considerăm că merită luată în calcul și varianta unui catalog cu o ofertă foarte extinsă de programe de formare, dar pentru care să existe posibilitatea decontării prin ILA doar a cursurilor care sunt aliniate cu prioritățile și nevoile pieței muncii, așa cum sunt ele identificate de administratorii sistemului. Aceasta este și abordarea celor din Singapore care decontează cursurile în funcție de o scală cu mai multe trepte procentuale.
Selecția programelor eligibile pentru finanțare prin ILA este un topic care nu trebuie subestimat. Cine face asta și în funcție de ce criterii?
3. Suport financiar pentru indivizi
Ce nivel de asistență financiară este acordată persoanelor și sub ce formă este distribuită? Este asigurat același suport tuturor persoanelor eligibile sau asistența financiară este diferențiată în funcție de anumite criterii (nivel de venit sau de educație, etc.)?
În Franța și Singapore nivelul asistenței financiare este adaptat în funcție de anumite categorii de utilizatori. Orice angajat full-time din Franța primește o alocare financiară prin ILA de 500 euro, iar în cazul lucrătorilor cu dizabilități sau slab calificați sprijinul este de 800 euro anual.
Singapore utilizează un sistem cu două criterii:
- Orice adult de peste 25 ani primește un credit de formare echivalent a 360 euro;
- Adițional, persoanele trecute de 40 ani pot beneficia de un credit de formare de cca. 2800 euro.
Persoanele interesate pot accesa multiple cursuri în limita creditului conferit. Platforma din Singapore dedicată ofertei de formare în care se vede și valoarea financiară ce poate fi acoperită prin ILA poate fi consultată aici.
În Cehia și Lituania persoanele primesc o plată fixă unică, pe principiul primul venit, primul servit: 500 euro în Lituania și 2000 euro în Cehia. Indivizii pot accesa mai multe cursuri în limita financiară alocată.
În Croația și Olanda este implementat un sistem de vouchere, un curs per persoană, tot pe principiul primul venit, primul servit. În Croația valoarea voucherului este diferențiată, valoarea medie fiind în jurul a 1500 euro, cele mai multe vouchere fiind de 1000 euro.
Dacă în Franța creditul este alocat anual și se poate cumula până la un maxim de 5000 sau 8000 de euro, în funcție de categoria din care face o persoană, în alte state alocarea financiară este unică, pe persoană sau per curs, sau o dată la 5 ani (Lituania).
Sursa finanțării poate fi un mix de public – privat, contribuții ale angajaților și angajatorilor, uneori suplimentate cu alocări publice prin intermediul fondurilor de șomaj sau alte mecanisme bugetare, parțial din fonduri europene
4. Administrarea ILA – Guvernanța sistemului
Administrarea ILA este o afacere complexă, atât în partea de planificare, cât și în implementare. Consultarea actorilor relevanți din societate este vitală. Ministerul Muncii, cel al Educației și cel de Finanțe sunt cel mai adesea implicate, iar sistemul ILA este reglementat prin lege. Partenerii sociali sunt actori cheie implicați într-o formă sau alta în funcționarea ILA.
De regulă, un sistem ILA este instituit și funcționează în baza unui cadru legal bine definit. În Franța, Codul Muncii reglementează în detaliu modul de funcționare al ILA, precizând atât obiectivele, criteriile de eligibilitate, scopul formării, cât și mecanismele de finanțare din parte angajaților și angajatorilor.
În Lituania sistemul este reglementat printr-o lege dedicată educației non-formale și a educației continue, iar alte aspecte sunt detaliate prin intermediul unor acte normative subsecvente, sub forma unor ordine de ministru.
5. Platforma digitală de acces
Cum să faci ILA ușor accesibilă și „prietenoasă” pentru utilizator? Indiferent cât de laborioasă și bine pusă la punct este o schemă ILA, succesul ei depinde în ultimă instanță de nivelul de utilizare din partea celor cărora i se adresează. Trebuie avut în vedere că persoanele care au poate cea mai mare nevoie de sprijin pe partea de formare sunt și cele mai puțin competente digital uneori. O platformă digitală ca punct unic de acces este esențială însă la fel este și partea de suport, inclusiv offline.
Platformele digitale au un dublu scop:
- Agregă un larg spectru de oportunități de formare pe care le pun la dispoziția indivizilor interesați (one stop shop pentru educația adulților);
- Funcționează și ca mijloc de finanțare, ușurând achiziția de programe de formare și scăzând costul administrativ pentru individ.
Toate cele 6 țări analizate în cadrul raportului utilizează o platformă online. În unele cazuri, aceeași platformă este dedicată atât persoanelor care caută formare, cât și organizațiilor care oferă programe de formare. Toate platformele utilizează un sistem de identificare a persoanei.
Promovarea platformei și a sistemului în ansamblu prin intermediul unor campanii media finanțate de autorități este mai degrabă norma.
6. Asigurarea calității programelor de formare
Autorii studiului consideră că pentru reușita unei scheme ILA este esențială calitatea ofertei de formare, inclusiv mecanismele de monitorizare și asigurare a acesteia. Pe scurt, este important ca oferta de formare să fie relevantă și de calitate. Pentru asta e necesar să existe instituite mecanisme de verificare a calității, atât înaintea, cât și după furnizarea programelor de formare. În cazul țărilor care au o schemă ILA completă de peste un deceniu, Franța și Singapore, există mecanisme de evaluare (inclusiv prin vizite la fața locului) atât a furnizorului, cât și a programului de formare.
O bună practică este evaluarea ex-post a programelor de formare, atât prin integrarea de feedback din partea cursanților, cât și prin acțiuni externe de evaluare și audit. În Singapore, un punctaj scăzut din partea cursanților sau o rată de răspuns mică din partea lor la chestionarele aplicate după finalizarea unui program de formare poate duce la îndepărtarea acestuia de pe platforma MySkillsFuture.
Prevenirea și identificarea fraudelor este necesară pentru o cheltuire responsabilă a fondurilor publice implicate de o schemă ILA. Existența unor criterii clare și transparente pentru decontarea totală sau parțială ori pentru nedecontarea cheltuielilor de formare este importantă pentru toate părțile implicate: autorități publice, furnizori de formare și cursanți. Impunerea unei cote de cofinanțare din partea persoanelor se corelează cu o prezență mai bună la cursuri și o rată de abandon mai mică.
7. Cadrul de sprijin
Această secțiune din raport trece în revistă alte mecanisme suplimentare de suport care îi ajută pe indivizi să beneficieze pe deplin de drepturile lor la formare. Astfel de mecanisme pot fi: concediu de formare plătit, servicii de consiliere în carieră sau recunoașterea competențelor anterior dobândite.
În privința concediului de formare nu există o singură formulă și există abordări diverse de la țară la țară. Există diverse grade de plată a concediului de formare, de la până la 90% din salariu în Franța, la 50% din salariu în Lituania, cu respectarea anumitor condiții. Există și cazuri în care concediul de formare nu este reglementat de către o lege, ci de rezultatul negocierilor colective.
Consilierea în carieră este complementară oricărei scheme ILA. În Franța și Singapore, serviciile de consiliere pot fi accesate și decontate chiar prin intermediul ILA. În unele țări serviciile de consiliere în carieră pot fi accesate gratuit prin serviciul public de ocupare.
8. Monitorizare și evaluare
Autorii raportului consideră că „este esențial ca statele să adopte o abordare experimentală în introducerea ILA, care presupune monitorizarea implementării, evaluarea impactului și adaptarea continuă a schemei pe baza rezultatelor”.
Mecanismele de monitorizare și evaluare a unei scheme ILA trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
- Au ILA efectul dorit asupra populației țintă?
- Impactul este obținut într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor?
- Ce elemente ale designului ILA ar trebui modificate pentru a le crește eficiența?
Datele colectate pentru evaluare și monitorizare pot fi obținute prin intermediul portalului ILA sau prin chestionarea ulterioară a participanților. Unele țări practică chestionarea indivizilor la câteva luni după participarea la un program de formare pentru a evalua în ce măsură utilizează ceea ce au învățat, dacă și-au schimbat statutul pe piața muncii sau locul de muncă, etc.
În Singapore, cursanților li se aplică două chestionare:
- Primul la terminarea programului de formare, prin intermediul unui cod QR sau pe email, și urmărește evaluarea calității acestuia. Rezultatele sunt încărcate pe platforma MySkillsFuture. Din 2026, pentru ca un program de formare să fie revalidat furnizorul trebuie să aibă o rată minimă de răspuns de 75% din partea cursanților și să depășească un anumit punctaj ;
- Al doilea se aplică după 3 luni de la finalizarea programului de formare și urmărește evaluarea impactului asupra carierei, dezvoltarea competențelor sau în ce privește salarizarea.
Pe baza datelor colectate din diverse surse, în majoritatea țărilor se elaborează rapoarte pe baza cărora schema ILA este ajustată sau adaptată.
Concluzie
Implementarea unui sistem ILA nu este ușoară, nici ieftină, însă dacă este bine concepută și este însoțită de o preocupare pentru îmbunătățirea continuă, poate fi o soluție sustenabilă pe termen lung pentru formarea adulților.